Ieri, duminică 9 iunie, DirtBike a participat la Maratonul Vinului 2013, din Urlaţi – Prahova, cu doi ciclişti, subsemnatul şi Sandu Marin, amândoi înscrişi la cele 2 lungimi de traseu, 50 respectiv 30 km. Planul era să acoperim întreaga cursă, ambele trasee şi toate punctele de alimentare pentru a putea redacta o recenzie corectă la final. Din păcate planul ne-a fost dat peste cap de condiţiile meteo. În noaptea precedentă concursului a plouat torenţial pe dealurile din zona Urlaţi în aşa fel încât traseul maratonului a devenit impracticabil în mare parte.
Organizatorii s-au „reorganizat” admirabil de rapid, deşi sunt sigur că aveau un plan B pregătit, şi au decis să transforme maratonul într-un cross country cu ture mai lungi. Astfel cei înscrişi la 30 km au parcurs două ture de aproximativ 17 km, iar cei de la 50 km, au dat 3 ture.
 |
| Podiumul la general 50 km Masculin Elite. Locul 1 - Marian Frunzeanu, locu 2 - Alexandru Stancu, locul 3 - Adrian Niţu. Foto: Dan Mazilu |
Experienţa a fost interesantă. Întotdeauna ai ceva de învăţat chiar dacă crezi ca ai acumulat deja ceva cunoştinţe. Se ştie că Maratonul Vinului (MARVIN) este cunoscut pentru temperaturile mari de pe traseu. Însă în dimineaţa concursului toată lumea îşi spunea că „iată în sfârşit va fi înnorat la MARVIN”. Ei bine a fost puţin, însă pe la mijlocul concursului tot s-au înregistrat 39 de grade pe ciclocomputer.
Traseul rămas în urma reorganizării a fost foarte bun pentru un concurs însă, pentru că nu-l cunoşteam, mi s-a părut foarte ciudat. Parcă urcai fără încetare şi când coborai nu coborai deloc sau nu suficient. Un dezavantaj pentru amatori şi cei cu condiţie fizică mai precară a fost faptul că se pleca din start pe urcare. Mai întâi pe asfalt apoi pe forestier. Însă pe măsură ce avansai panta se agrava. Deja din prima tură mulţi au apelat la push bike pentru că dacă nu ai cum să te încălzeşti puţin înainte de start pleci în cursă parcă fără suflu. La starea asta s-a adăugat şi aglomeraţia de pe primele urcări. Deşi drumul era larg totuşi nu aveai cum să mergi pe bicicletă tot timpul pentru că mulţi din faţă se dădeau jos şi împingeau.
Deşi a fost scurtat, şi prin aceasta eliminată majoritatea variaţiei, chiar şi aşa traseul a avut diversitate. Prima tură s-a dat pe răcoare şi ceva umezeală, pe traseu văzându-se încă urmările urgiei din noaptea precedentă. Au fost două sau trei porţiuni cu noroi lipicios unde şi anvelopele speciale de noroi făceau cu greu faţă. După care coborâri care puteau fi forte agresive în funcţie de viteza pe care ţi-o imprimai, pe poteci accidentata şi pline de bolovani. Apoi zone de plat pe drumuri de iarbă, prin flori de câmp şi printre vii. Dacă mai aveai suflu şi timp de contemplat, traseul era chiar frumos, asta însemnând că merită să salvezi trackul gps şi să vii ulterior cu prietenii la plimbare.
 |
| Au fost premiaţi şi cel mai tânăr şi cel mai în vârstă particpanţi. Mihnea Stratulat, stânga şi Cezar Jipa, dreapta. Foto: Dan Mazilu |
Zona de start-sosirea a fost, din nou, bine gândită şi probabil rămasa din experienţa ediţiilor anterioare ale maratonului desfăşurate în 2011 şi 2012. Sensul giratoriu din zonă s-a dovedit a fi perfect pentru XC-ul în care s-a transformat concursul. Puteai veni din tură şi pleca în următoarea executând, în viteză, un perfect arc de cerc.
Ca o noutate MARVIN 2013 a fost primul maraton din România la care s-a folosit un sistem de Live Tracking. Cu alte cuvinte concurenţii puteau fi urmăriţi în direct pe o hartă în timp ce parcurgeau traseul. Sistemul a fost însă doar în testări aşa că un număr limitat de concurenţi au putut să fie urmăriţi. Dacă sistemul se dovedeşte fiabil, interesant şi folositor, va fi folosit şi la alte concursuri. Mai multe despre acest sistem
puteţi citi aici.
O altă particularitate a maratonului de la Urlaţi este faptul că evenimentul este unul din cele 3, momentan din România, care dispun de o cauză nobilă, caritabilă. Organizatorii au decis ca profitul obținut la Maratonul Vinului să fie donat unor organizații caritabile din zona Urlați: Fundația Bucuria Ajutorului și Casa Rozei. Aşa că tot respectul pentru organizatori, sponsori şi participanţii care au făcut posibil acest lucru.
Personal nu pot spune că am avut o zi bună de concurs, iar asta s-a datorat în primul rând bicicletei pe care am participat, una pe care nu o mai folosisem la un maraton de multă vreme. Din cauza asta nu am reuşit să-mi găsesc poziţia bună şi ritmul aproape deloc. Mă bucur însă că pe traseu am avut ocazia să merg, pentru o bucată de drum, alături de Doina Ţiţei de la NoMad Merida CST. Nici ea nu era în cea mai bună formă însă pedalatul împreună şi ceva încurajări reciproce întotdeauna te fac să uiţi de greutăţi suficient cât să îţi revii. Felicitări Doina pentru podium!
Colegul meu de echipă, pe de altă parte, Sandu Marin, deşi aflat după o pauză de două luni în care nu s-a atins de bicicletă, s-a descurcat mult mai bine. Deşi a făcut doar două ture, la cea de a doua era cu mult în faţa mea. Şi pentru el traseul a fost solicitant însă organizarea excelentă, punctele de alimentare bine aprovizionate şi „dotate” cu oameni veseli care îţi ridicau moralul şi voluntarii prezenţi sub umbreluţele de soare peste tot pe traseu acolo unde erau zone periculoase sau schimbări bruşte de direcţie contribuiau fiecare cu puţin pentru a-ţi uşura efortul.
Pentru premiaţi maratonul a fost iarăşi apreciat şi mult mai scurt ca timp. Marian Frunzeanu - de la Giant Team, a fost câştigătorul absolut cu un timp de doar 2:20:46, urmat la peste 5 minute de locul 2 Alexandru Stancu, pe 3 Adrian Niţu de la Giant Team, pe 4 Alex Ciocan de la Giant Team şi pe 5 Nicolae Ţintea de la Felt Sidi MTB Team. Spuneam că pentru Elite traseul a fost mai scurt, întrucât majoritatea concurenţilor, cei pentru care astfel de evenimente sunt un pur hobby, au dat gata cei 30 sau 50 km în timpi de peste 4 ore.
În ciuda prognozelor meteo, MARVIN 2013 a fost un succes. Cel puţin din exterior s-a văzut foarte bine. Se pare că şi acest concurs va intra pe lista mea de maratoane favorite, iar lucrul ăsta se întâmplă mulţumită organizării, în care se vede că s-a pus suflet şi a traseului pentru care dacă eşti puţin mai pregătit, poate fi o adevărată plăcere. De asemenea participarea a fost foarte bună, toate cele 500 de locuri disponibile fiind ocupate. Foarte important de reţinut este faptul că MARVIN este maratonul temperaturilor mari. Se merge mult în zone deschise, este deal, nu munte, iar perioada anului este călduroasă. Hidratarea este „mega” importantă. În concurs trebuie să ai cu tine în permanenţă apă, ideal cu electroliţi, iar la punctele de alimentare să nu eviţi să opreşti dacă simţi că rămâi fără benzină în câţiva kilometri.
Rezultatele complete le puteţi descărca din fişierul de mai jos.
