Mai e puţin!

Duminică am ieşit la o pedală prin oraş să ne mai dezmorţim şi să luăm pulsul oraşului. Un lucru e sigur: atât noi, bicicliştii cât şi pietonii ne bucuram de asfaltul uscat şi de soarele ce şi-a făcut apariţia dupa multe săptămâni de aşteptare. Ne-am mai întâlnit cu câţiva şi am mai stat la o vorba, la o glumă ba chiar la o poveste din amintirile zilelor frumoase. Nostalgia cu care am plecat seara spre casă m-a pus direct în faţa calculatorului unde am început să mă uit prin arhivă la poze. Dar cum nevoia de căldură şi de soare se simţea şi în fotografiile pe care le priveam, am dat peste cele pe care le-am realizat la Sinaia. Era pe final de toamnă, într-o zi cu un soare puternic ce îmi oferea, alături de copacii goi, o lumină perfectă de pozat. Împreună cu gaşca din Bucureţi am plecat spre Sinaia unde bucuroşi am aflat că mai erau şi alţi oameni pe traseu. Am parcat maşina la gondolă, am urcat, am coborăt (unii pe bike alţii pe picioare) şi ne-am bucurat la maximum de traseul de la Sinaia ştiind că este foarte posibil să fie ultima zi la munte. Mergând la vale am văzut de la full-uri de dh şi all mountain până la full-uri de xc şi hardtail-uri şi asta ne-a dat de gândit că muntele este locul nostru, al tuturor, unde ne jucăm si ne antrenam, unde ne facem prieteni şi ne întrecem, unde respirăm bine şi trăim momente frumoase. Traseul oferă de toate: viteză, tehnică, dropuri, jumpuri, contrapante, rădăcini, un traseu complet pe care te poţi antrena dar şi distra. Nu pot spune că este de începători dar în mod sigur o dată ce te-ai dat pe el te vei întoarce curând cu alte linii şi idei de încercat. În fotografiile din articol veţi putea găsii secţiuni din traseu abordate diferit intr-una din zilele pe care cu toţii le aşteptăm.