Forum
Esti aici:
Subiect: Fond janta
#10416
Postat de Marin Popescu
Subiect deschis de la 18 iulie 2020 la 12:48
Raporteaza
Foloseste cineva ca fond de janta banda tubless, la cursiera?
Cu camera ma refer, nu tubeless.
Caut un fond de janta cat mai subtire posibil dar rezistent pt cursiera
Postat de Marin Popescu la 18 iulie 2020 la 12:48
0
0
iti trebe fond de janta destul de lat cat sa mearga din buza pana in buza.
nu e asa de important sa fie subtire, as zice ca e contraindicat.
anvelopa trebe sa aiba o presiune mai mare de zero pe janta si sa aiba loc sa miste in sus si in jos deloc.
trebuie sa preseze putintel si sa nu fie deloc spatii pe undeva intre locul unde ar trebui sa fie fondul de janta - din buza pana in buza - si pana la buza anvelopei.
daca iti scate tensiunea o farama (1-3%, nu zic ca ar trebui sa tintesti 10%) cu anvelopa montata, asezata (adica dupa ce ai umflat-o si ai scos aerul din ea ulterior) atunci e semn ca fondul de janta e suficient de gros si e recomandabil sa fie asa.
verificarea asta o poti face notand frecventa in herzi pe spita cea mai moale (pt ca tensiunea e functiie de frecventa la patrat si deci masori cu precizie mai mare tensiunea daca frecventa e joasa).
lucrul acesta e de folos si pt a constata eventual daca spitele au inceput sa piarda tensiune ca urmare a unor hartoape, socuri... desfiletare nipluri. piulita se desfileteaza cand surubul ajunge la tensiune zero momentan.
iar pasta gen loctite pe care o aplica unii in nipluri... nu e cea mai buna solutie. spitele nu trebe sa ajunga sa piarda momentan tensiunea pt ca lovesc la revenire si pt ca janta se poate deforma lateral dincolo de un anumit prag.
notezi tensiunea cea mai joasa si cand ai chef sa inspectezi... o asculti din nou. e mai simplu si mai rapid asa decat sa te uiti daca s-a descentrat roata. daca s-a descentrat situatia poate fi mult mai greu de corectat - daca se ajunge la deformare plastica a jantei.
https://www.szynalski.com/tone-generator/
Postat de Adi Petre la 18 iulie 2020 la 19:56
0
0
Hai că ți-a explicat Adi, e clar da ?
Mergi repede la scoala de muzică să înveți tonalitățile.
Postat de Calin Neagu la 18 iulie 2020 la 22:54
0
0
o sa dau din nou lincul de tone generator
https://www.szynalski.com/tone-generator/
caz concret:
456 Hz comparat cu 460 Hz
asta inseamna tensiune diferenta de 3.5% si e de doua ori mai mult decat distinge cu usurinta un om obisnuit ca diferenta - 5 centimi intre doua semitonuri. daca spitele sunt acoperite de un strat considerabil de jeg atunci se poate spune ca timbrul e anapoda si acuratetea se pierde de ajungi poate la 10 centimi, adica aproximativ 456 Hz vs 460 Hz adica 3.5% diferenta tensiune.
"It is difficult to establish how many cents are perceptible to humans; this accuracy varies greatly from person to person. One author stated that humans can distinguish a difference in pitch of about 5–6 cents."
cei care acordeaza instrumente muzicale folosind urechea au o mult mai buna acuratete de 5 centimi dar nu discutam despre asta. discutam despre populime (generic: humans ^^) si nu despre extremitatile curbei distributiei normale (Gauss).
o chestie care nu intra in discutie e ceea ce se numeste auz absolut sau ureche absoluta adica nu ai nevoie de niciun fel de diapazon si te daca te scoala cineva din somn si iti cere sa dai nota La (A4 = 432 Hz standardizat) si le nimeresti si pe celelalte - fie vocal fie sa acordezi de la zero un instrument muzical fara sa ai nevoie de reper. naiba stie la cate centimi se certifica treaba asta, nu m-a pasionat niciodata abilitatea de a memora frecventa notelor muzicale in creier ca sa le torni la orice ora pt respectiva norma de A4=432 Hz.
dificultatea e mai mare cand doua spite care se intretaie au o tensiune foarte apropiata dar cand vine vorba de a gasi cea mai joasa spita atunci cea cu care se intretaie n-are cum sa fie la o frecventa apropiata cat sa ai aceasta dificultate. n-are rost sa explic de ce. si nu se pune problema sa dau metodologia completa pt a folosi urechea in privinta citirii frecventei spitelor care se intretaie si au diferenta de 0.5-1% in tensiune.
ah, ca poti avea o tensiune mai mica cu anvelopa la o presiune decat la alta... ce mare scofala sa insemne decat ca masuratoarea trebe facuta dupa ce ai umflat anvelopa la o presiune anume dupa ce ai fixat etalonul.
cand vine vorba de a evalua niste roti - daca sunt bine facute si deci au buna fiabilitate - se pune problema daca sunt centrate satisfacator cat sa le vezi la ochi abaterea jantei radial si lateral ca e neglijabila (0.1mm poate?) iar la ureche sa poti estima diferenta daca e vorba de aproximativ un semiton sau doua sau trei.
1. melc melc codobelc inseamna doar doua note - Sol, Mi - insemnand distanta de 3 semitonuri, 40% diferenta in kgf - ceea ce este toleranta celor ce fac lucrul rapid si prost si care stramba din nas daca e sa le spui ca si-ar putea folosi urechea. dar se poate si mai rau de atat, am intalnit o gramada de cazuri in care variatia spitelor era mai nasoala de atat.
2. Frere Jacques inseamna un ton pt primele note - doua semitonuri diferenta; asta ar fi un lucru bunicel cat sa zici ca merita banii pe care ii dai pt cel care iti face rotile, bani relativ putini.
3. aia arhicunoscuta de la Beethoven (mi se pare ca era printre tonurile de apel la nokia) are primele note mi, mi bemol, mi, mi bemol - un semiton diferenta. asta ar insemna 12% (+/-6% fata de medie) diferenta in tensiune (intre spita cea mai tensionata de pe flansa si cea mai moale) atunci se poate spune ori ca ai avut noroc de janta fara imperfectiuni ori ca daca are roata radial si lateral runout de 0.1mm atunci meseriasul e chiar meserias si in alte tari ar fi platit cu 100 coco pe un set de roti. asta pt ca treaba implica de regula sa mai elimini din imperfectiunile jantei, stress relieving facut cum trebe.
Postat de Adi Petre la 19 iulie 2020 la 08:31
0
0
nu degeaba fondul de janta are 0.5mm. nu degeaba jantele au un diametru cat sa poata intra fondul de janta de 0.5mm.
daca pui ceva mai subtire vei avea probleme. nu ai de ce sa faci weight saving la capitolul fond de janta.
si e foarte important sa fie destul de lat cat sa preseze uniform buzele anvelopei pe janta prin itnermediul fondului de janta, nu care cumva sa pui mai ingust decat latimea jantei pe interior+2mm.
eu merg pe +5mm peste latimea jantei pe interior.
[b]am un fond de janta - masurat cu sublerul - de grosime 0.4mm si latime 17mm.
are 15 grame si scrie pe el Mavic 18x622 Outside Nylon+PVC.
[/b]
l-am dat jos de pe o janta de 19mm interior si la care caut fond de janta de 24mm.
se potriveste de fapt la jante de 15mm.
il dau cu 10 lei daca faci un drum pana la dristor zilele astea.
iar daca imi gasesti fond pt janta de 622 cu latime de 23-24mm - nu am pretentie de lightweight, sa aiba grosime minim 0.4mm, atat - ti-l dau la schimb pe asta de 15g, fac eu drumul pana la tine si iti dau eu 10 lei diferenta. daca e mai lat de atat... ar trebui sa tai din el si iti dau doar de o bere diferenta. te bagi?
Postat de Adi Petre editat la 19 iulie 2020 la 09:20
0
0
Nu mai scrieti povesti ca nu stau sa le citesc.
Am nevoie de fond subtire ca sa montez mai usor anvelopele, interiorul nu este foarte adanc si se monteaza foarte greu anvelopele
As fi vrut pe asta
https://www.bikexpert.ro/piese/jante/banda-conversie-tubeless-schwalbe_2
Vad ca rezista la 12bar dar este exagerat de scump
Postat de Marin Popescu la 19 iulie 2020 la 09:34
0
0
Marin Popescu1. ai nevoie sa inveti tehnica sa montezi anvelopele, sa termini la valva, sa formezi anvelopei excentricitate fata de camera, sa impingi cu deshtele buzele anvelopei in adancitura jantei si sa stea acolo cat sa mai si tragi de ea progresiv si nu doar la valva sa aplici forta de tragere - pt ca forta de frecare impiedica alunecarea buzei anvelopei pe canalul jantei. 2. mai ai nevoie si sa te asiguri ca rotile sunt la tensiune corespunzatoare. si din cauza asta vei avea un diametru al jantei mai mare decat trebe, janta e compresibila. cam 1000kgf ai compresie circumferentiala pe roata fata la 110kgf tensiune spite si 32 spite daca iei componenta radiala a fortei ca fiind 90% (din descompunerea vectoriala). asta inseamna ca diametrul rotii se scurteaza cam cu 1mm la o janta de 450 grame pt toti ceilalti parametri. si stai linistit ca jantele pt 24 spite spre exemplu sunt concepute ca pt o tensiune mai ridicata a spitelor. punctul 2) e mai mic ca importanta in ce priveste dificultatea montarii anvelopei dar am zis sa scriu ca fiind un factor care poate contribui. e posibil ca cel care ti-a facut rotile sa fi facut treaba de mantuiala. punctul 1) are o pondere mai mare la problema ta cu montarea si demontarea anvelopelor.
Nu mai scrieti povesti ca nu stau sa le citesc. Am nevoie de fond subtire ca sa montez mai usor anvelopele, interiorul nu este foarte adanc si se monteaza foarte greu anvelopele
Postat de Adi Petre editat la 19 iulie 2020 la 10:22
0
0
[quote]ti-am scris ca am eu unul de 17mm latime, 0.4mm grosime. are 15 grame, e mavic.
vreau sa scap de el - ti-l dau la 10 lei.
te asigur ca iti rezista la presiune foarte ridicata, este foarte, foarte ridig.
n-ai ce comenta la el. [/quote]
nu ma intereseaza am asa ceva deja
https://www.newegg.com/zefal-bike-tire-accessories-tires/p/05R-00EC-00002
VREAU CEVA MAI SUBTIRE, AM IMPRESIA CA UNII NU INTELEG
NU MA INTERESEAZA NICI KGF, NICIN SPITELE, NICI TENSIUNILE , NU MAI POSTATI PE LANGA SUBIECT
Postat de Marin Popescu la 19 iulie 2020 la 10:54
0
0
banda kapton, 3 straturi ar insemna 0.2mm grosime totala.
banda in sine are 25 microni, stratul adeziv siliconic are 40 microni.
fa-ti socoteala si iti pui cate straturi ai tu chef. vezi sa nimeresti latimea.
unii spun ca doua straturi rezista la 100 psi.
se scoate usor de pe janta dar trebe sa pui alta daca ai nevoie sa inlocuiesti nipluri sau spite.
Postat de Adi Petre editat la 19 iulie 2020 la 12:42
0
0
Vezi ca banda kapton este foarte lucioasa, recomandarea mea e sa pui doua straturi de 1cm latime si nu mai mult. Peste care sa mai pui un alt fel de strat, care sa ajunga dintr-o buza a jantei pana in cealalta, sa faca aderenta mai buna intre camera, anvelopa si janta. Nu e bine sa poata patina usor camera peste o banda kapton. Orice jeg, orice nisip ti-ar intra acolo iti va face ghost punctures - unul din motive. Nu degeaba unii folosesc fond de janta din carpa (cloth) si le merge bine.
Ia o camera de bmx, o tai in doua si ar trebui sa ai pentru ambele roti cat sa montezi putin mai mare latine decat din buza pana in buza. montezi si verifici cam cat poti sa mai tai si sa ingustezi dar sa iti ramana neaparat din buza pana in buza si 2mm peste chiar. E migala dar iese foarte bine.
Zic de camera de bmx pt ca se intinde si ajunge sa fie de 2 ori mai subtire. N-are rost sa cauti o camera de 26" lightweight cand poti sa tragi de camera bmx si sa se intinda incat sa se subtieze.
Eu am un an de cand mi-am ceva in genul asta pe ultima bicla cumparata SH atunci. Am avut probleme ca se taia camera pe inauntru si nu m-am prins prea repede de la ce. Pe roata spate asta, unde am prinderea cu piulite si e si roata grea ca am motor in butuc. Demontarea anevoioasa si strangerea piulitelor cu cheia trebe facuta cu cuplul masurat - in nici un caz de reparat cu cheia de 15 pe drum. Am injurat dupa ce am pus cateva petice cam pe aceeasi zona.
Am peste fondul de janta ingustat - care oricum era asezat aiurea, de cand am luat bicla, pt ca era prea ingust de la inceput - un al doilea strat de camera de 26 lightweight. Deci fondul de janta a ajuns ingust cat sa fie putin peste gaurile acoperite, inca cativa mm de ambele parti.
Sa mai detaliez si sa ajung la cauza principala a problemelor. Lasand la o parte ca aveam oricum nevoie de un fond de janta mai lat dar nu mi-ar fi fost de ajuns ca solutie.
Bicla mi-a venit cu ceva probleme la roata pe spate, printre care faptul ca pe suprafata jantei peste care se aseaza fondul de janta erau niste protuberante cat sa se formeze muchie si pe fondul de janta - se formatase - si se taia camera care ajungea sa gliseze inevitabil pe janta in mers, pt ca fondul de janta era lucios si pt ca daca am reparat roata cu cheia de spite si am ridicat tensiunea... s-a mai redus putin din diametrul jantei.
Anvelopa am montat-o la urma fara greutate pt ca... butyl-ul este compresibil iar tensiunea la care am dus roata pe spate a fost cam 150kgf ca medie pe flansa DS, inainte sa montez anvelopa si sa o presurizez.
La tensiunea asta ar fi trebuit construita roata din fabrica cat sa nu se buseasca. Eu am luat-o busita, deformata plastic cat sa nu o poti centra bine si sa ai si spitele in tensiune uniforma decat daca reuseai sa o indrepti - preferabil nu cu ciocane, nici macar alea din cauciuc.
La tensiunea asta pt ca spitele sunt de 260mm lungime la janta de 622, pt ca sunt de 2.3-2mm (DT Alpine), pt ca bicla e un porc cu inca aproape 10kg masa pe spate cat sa aiba si motor electric si baterie fara a fi vreo suspensie decat pe roata fata.
Am zis sa explic de ce am bagat 150kgf pe driveside si sa explic cum de stratul ala de butyl a intrat la fix peste fondul de janta, incat sa imi scada f. putin tensiunea pe spite si sa rezolv astfel problemele acestei situatii particulare.
Postat de Adi Petre editat la 19 iulie 2020 la 16:06
0
0
Repet - sa zicem ca fac un mic rezumat... tine cont ca butyl-ul e compresibil.
Poti la o adica sa iei cel mai subtire fond de janta din butyl la cativa lei ca pentru roata de 24 sau mai mica, ca am uitat de varianta asta... mai simpla.
O pui peste 1-2 straturi kapton de doar 10mm latime, care sa acopere strict gaurile jantei. Cred ca 5mm ar fi prea ingust - desi ar merita incercat.
Postat de Adi Petre editat la 19 iulie 2020 la 16:22
0
0
Discutate recent pe forum
